Risipa alimentară are consecințe sociale, economice și de mediu. Din punct de vedere social, accentuează inegalitățile în accesul la hrană și agravează problemele de malnutriție. Pe plan economic, generează pierderi financiare semnificative pentru producători și consumatori. În ceea ce privește impactul asupra mediului, contribuie la degradarea resurselor naturale, inclusiv a apei și terenurilor agricole, și amplifică emisiile de gaze cu efect de seră, accentuând schimbările climatice.
Pentru a avea o imagine de ansamblu și a recunoaște gravitatea acestui fenomen global, am pregătit câteva date statistice privind risipa alimentară atât în Româna, cât și în întreaga lume:
- România ocupă locul 9 în clasamentul UE, privind risipa alimentară;
- Peste 40% din pierderile de alimente apar după recoltare și în timpul procesării;
- Dintre cele 160 de miliarde de kilograme de alimente care se irosesc în fiecare an, o mare parte dintre acestea sunt perfect comestibile.
Pentru mai multe detalii, accesați linkul de mai jos:
