Cum luptă alte țări cu risipa alimentară

Risipa alimentară rămâne una dintre marile provocări ale prezentului. Deși se produc suficiente alimente pentru întreaga populație globală, o parte semnificativă din ele nu ajunge niciodată să fie consumată. Impactul se simte pe mai multe planuri – de la pierderi economice și resurse irosite, până la efecte negative asupra mediului.

În fața acestei realități, mai multe țări au ales să adopte măsuri concrete. Prin politici publice clare și intervenții legislative bine calibrate, au reușit să reducă risipa și să transforme sistemele alimentare în unele mai eficiente și mai responsabile.

Iată câteva modele care pot inspira și alte state în efortul de a valorifica mai bine hrana produsă.

Coreea de Sud: plătești cât arunci

Una dintre cele mai eficiente măsuri vine din Coreea de Sud. Începând cu anul 2013, locuitorii din Seul au fost obligați să plătească pentru cantitatea de deșeuri alimentare pe care o generează. Sistemul s-a extins ulterior în întreaga țară.

Resturile alimentare sunt colectate în pungi speciale și cântărite – iar costul este calculat în funcție de greutate. Măsura a dus la o reducere semnificativă a risipei, iar deșeurile astfel colectate sunt transformate ulterior în compost sau biogaz.

Franța: supermarketurile nu mai au voie să arunce

În 2016, Franța a devenit prima țară care a interzis supermarketurilor mari să arunce alimente care pot fi consumate. În loc să ajungă la gunoi, acestea sunt acum direcționate către organizații caritabile sau bănci de alimente.

Legea prevede sancțiuni pentru magazinele care nu respectă obligația de a dona alimentele comestibile, dar oferă și stimulente fiscale celor care aleg să contribuie.

Italia: mai puțină birocrație, mai multe donații

Italia a abordat problema dintr-o altă perspectivă: a redus obstacolele birocratice pentru cei care vor să doneze mâncare. Printr-o lege adoptată în 2016, firmele pot dona produse alimentare fără procese administrative complicate și, în același timp, beneficiază de deduceri fiscale.

De exemplu, restaurantele, cantinele sau supermarketurile pot dona alimente aproape de termenul de expirare fără riscul unor sancțiuni, dacă acestea sunt încă sigure pentru consum.

China: mai puțină presiune socială, mai multă responsabilitate

În China, un nou tip de risipă a apărut în ultimii ani: cea stimulată de trenduri online sau de obiceiuri sociale. Concursurile de tip „cine mănâncă mai mult” sau videoclipurile cu mese uriașe au devenit virale și au contribuit la normalizarea excesului.

Ca răspuns, în 2021 a fost adoptată o lege care interzice promovarea mâncatului excesiv și obligă restaurantele să își încurajeze clienții să comande responsabil.

Localurile care îndeamnă indirect la risipă – de exemplu, sugerând porții mai mari decât necesarul – pot primi avertismente sau amenzi de până la 1.500 de euro.

O direcție de urmat

Experiențele acestor țări arată că risipa alimentară poate fi redusă atunci când există voință politică, reglementări clare și o colaborare reală între autorități, mediul privat și societatea civilă.

Fie că este vorba de măsuri punitive, de stimulente fiscale sau de campanii educaționale, ceea ce le unește este scopul comun: reducerea pierderilor și utilizarea responsabilă a resurselor.

România are ocazia să învețe din aceste modele și să-și adapteze politicile la realitatea locală. Schimbarea nu vine peste noapte, dar începe cu pași concreți și cu o viziune care pune în centru respectul pentru hrană și pentru efortul care stă în spatele ei.